Exista sanse:
Daca esti o femeie în vârsta de 40 de ani sau mai mult este posibil sa ai nevoie de o mamografie. Societatea Americana de Cancer AARP, Fundatia Nationala de Oncologie Sfântul Anton si alte organizatii medicale recomanda ca femeile în vârsta de peste 40 de ani sa efectueze anual o mamografie.
- sa faca anual un examen al sânului prin intermediul unui medic specialist oncolog.
- sa practice autoexaminarea sânilor lunar.
Te gândesti probabil ca nu ai nevoie de o mamografie. Dar ai nevoie.


Pe masura ce înaintezi în vârsta sansele de aparitie a cancerului de sân cresc. De fapt, 75% dintre cancerele de sân apar la femeile peste 40 de ani. Mamografiile regulate constituie cea mai buna aparare împotriva cancerului mamar. O mamografie poate depista cancerul mamar în stadiile precoce cu doi ani si jumatate înainte ca el sa devina clinic evident. Depistarea incipienta a cancerului mamar ofera femeilor sansele cele mai mari de supravietuire si cele mai bune optiuni terapeutice.
Asa ca, ai nevoie de mamografii regulate.
Daca nu ai efectuat o mamografie în ultimul an, cere medicului tau sa-ti programeze una la Fundatia Nationala de Oncologie Sfântul Anton. ªi daca observi unle modificari la nivelul sânului, precum o tumefactie, o îngrosare a mamelonului, secretii mamelonare sau durere la palpare, trebuie sa te adresezi imediat medicului.
Când efectuezi mamografii regulate îti protejezi sanatatea si câstigi pace sufleteasca.
Nu te juca cu sanatatea ta. Programeaza-te pentru o mamografie chiar astazi.



Ce este o mamografie?
În timpul mamografiei radiologul îti va cere sa te dezbraci pâna în talie si sa porti un halat care se deschide în fata. Vei sta în picioare în fata unui aparat de raze X în timp ce radiologul îti va plasa sânul pe o mica platforma. O alta placa este asezata în vârful sânului (partea superioara). ªi timp de câteva secunde se aplica o presiune pentru a aplatiza sânul în timp ce se efectueaza mamografia.
Radiologul va obtine doua imagini, una din partea superioara si alta din partea inferioara a sânului. Se va repeta procedura si pentru sânul controlateral (celalalt). Întreaga procedura a mamografiei dureaza 15 minute.
Radiografia sânului se efectueaza cu o doza scazuta de radiatii care nu creste riscul pentru cancerul de sân. Mamografia poate fi considerata ca o amprenta a sânului variind de la o femeie la alta.


Pentru a veni în sprijinul Dumneavoastra s-a înfiintat în cadrul Institutului Oncologic Bucuresti un Centru de Depistare Precoce a Cancerului unde fiecare femeie asimptomatica beneficiaza gratuit de un examen clinic, un examen Papanicolau si eventual o mamografie. Multe femei nu efectueaza mamografia în mod regulat.
De ce nu? Vi se pare familiara una din urmatoarele afirmatii?
Nu am nevoie de o mamografie! Nimeni din familia mea nu a avut cancer de sân.


Este adevarat ca istoricul familial este un factor de risc pentru cancerul mamar. Daca o femeie are o ruda de gardul I, care a avut un cancer mamar, sansele sale de a dezvolta un cancer mamar cresc. Dar 80% din femeile care dezvolta cancer de sân nu au istoric familial ca factor de risc. Toate femeile trebuie sa profite de Programul "Salvati Femeile!" si de avantajele screeningului prin mamografii regulate. Daca nu am facut cancer de sân pâna azi, nu îl voi face acum. Sunt prea în vârsta. Actualmente sansele de aparitie a cancerului mamar cresc cu vârsta. Femeile de 65 de ani si peste au sanse de doua ori mai mari de a fi diagnosticate cu cancer de sân, comparativ cu femeile de vârsta între 40 65 ani. Daca am cancer nu pot sa-i fac fata! Nu vreau sa aflu!


Cancerul de sân este perceput adesea ca cea mai înfricosatoare boala pentru femei. Cu toate acestea, daca este depistat în faza incipienta si nu a diseminat dincolo de sân sansele de tratare si vindecare sunt excelente.
În prezent unele femei au posibilitatea de a alege un tratament care nu necesita îndepartarea sânului, deoarece cancerul a fost depistat în stadii incipiente.
Pentru mai multe amanunte contactati-ne, 01- 314.69.33 sau 01-314.69.23. 80% din pacientele cu un cancer de sân nu au în antecedentele heredocolaterale cazuri de cancer mamar. Toate femeile în vârsta necesita mamografii regulate.
Am auzit ca testul este dureros. Îti strivesc sânii. Nu vreau sa simt aceasta durere.


Unele femei simt disconfort în timpul mamografiei. Durata reala în care sânul este presat fata de platforma consta în câteva secunde. Aceasta compresiune este necesara pentru a obtine o radiografie clara a sânului.
Deja am cheltuit o gramada de bani la doctori. Am auzit ca o mamografie este foarte scumpa si nu-mi pot permite sa fac câte una anual.


Prin Programul "SalvaTi femeile!" beneficiati gratuit de un examen clinic, un un examen Papanicolau si un examen mamografic. Doctorul meu niciodata nu mi-a recomandat o mamografie, iar când l-am întrebat a spus ca nu este importanta.


Adesea medicii nu recomanda câte o mamografie femeilor în vârsta. S-ar putea sa fie necesar sa cereti medicului sa va recomande efectuarea unei mamografii.
Puteti face o mamografie fara recomandarea medicului daca va adresati direct Ligii Române de Cancer 021-314.69.33 sau 021-314.69.23.


O femeie din 6 va dezvolta un cancer mamar. Asocierea autoexaminarii lunare a sânilor cu un examen de specialitate anual si cu o mamografie anuala, dupa 40 de ani, este modalitatea cea mai buna de depistare a cancerului în faze incipiente. Detectarea si tratamentul precoce al cancerului salveaza vieti. Peste 93% dintre cazurile de cancer mamar sunt tratate cu succes daca sunt depistate precoce. Fiecare femeie ar trebui sa-si examineze sânii lunar, la 5 7 zile dupa începutul menstruatiei. Nu stiu unde sa ma duc pentru obtinerea unei mamografii de calitate. Rugati-l pe medicul Dumneavoastra sa va recomande sau contactati "Liga Româna de Cancer".
Câteva sfaturi pentru obtinerea unei mamografii corespunzatoare:
- sa nu folositi deodorante cu o zi înaintea efectuarii mamografiei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparând pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari;
- mamografia nu se executa în perioada ciclului menstrual;
- e bine ca mamografia sa se efectueze la o saptamâna dupa ciclul menstrual;
- sa discutati cu medicul despre eventualele interventii chirurgicale anterioare, despre folosirea unor tratamente hormonale sau despre existenta în istoria familiala a unor cazuri de cancer mamar.`



Simptome:
Semnul cel mai frecvent pentru care pacienta se prezinta la medic este prezenta tumorii. Mai rar, primul semn clinic poate fi reprezentat de durere la nivelul sanului, secretie mamelonara, eczematizarea si eroziunea mamelonului, edem si modificari cutanate la nivelul sanului. Foarte rar, semnul clinic initial poate fi datorat unei metastaze regionale (adenopatie axilara) sau unei metastaze la distanta (de exemplu osoasa, cu aparitia durerii.



Factori:
Externi - expunerea la iradiere, traumatismele sanilor, in special cele de intensitate mica, dar repetate, contraceptivele orale - mai ales cand sunt folosite o perioada lunga de timp (peste 10 ani).
Endogeni - rasa alba, varsta - exista doua varfuri de incidenta: premenopauza (45-49 de ani), post-menopauza (60-65 de ani), antecedentele fiziologice: menarha precoce (sub 12 ani), menopauza tardiva (peste 50 de ani), nuliparitatea sau prima nastere dupa varsta de 35 de ani, antecedentele personale patologice: stari precanceroase (tumori benigne, fibroadenom, papilomatoza, mastoza chistica), antecedente de cancer (la celalalt san, de endometru), antecedentele heredocolaterale - cancer de san la mama sau la sora, obezitatea.


Cancerul de san este o boala hormonodependenta. Raportul femei/barbati pentru cancerul de san este 150/1, iar femeile cu ovare nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu fac cancer de san. Cele 3 date in viata femeii care au un impact major asupra incidentei cancerului de san sunt varsta aparitiei menarhei, varsta primei sarcini duse la termen si varsta instalarii menopauzei. Femeile care au menarha la 16 ani au un risc de doua ori mai mic de a dezvolta cancer in timpul vietii, comparativ cu femeile care au menarha la 12 ani. in mod similar, menopauza ce apare cu 10 ani inainte de varsta medie (52 ani) reduce riscul aparitiei cancerului cu 35%.


Pe langa alti factori, iradierea poate fi un factor de risc la femeile tinere. Femeile care au fost expuse inaintea varstei de 30 de ani la radiatii - sub forma fluoroscopiilor repetate (200-300 cGy) sau a tratamentului pentru boala Hodgkin (>3600 cGy) - au un risc semnificativ crescut de a face cancer de san, in timp ce expunerea la radiatii dupa varsta de 30 de ani pare sa aiba un efect carcinogenetic minim asupra sanului.



Examinarea clinica:
Anamneza inainte de a incepe examinarea, trebuie sa ii adresam oricarei persoane care se plange de o suferinta la nivelul sanului urmatoarele intrebari:
- daca obisnuieste sa isi autoexamineze sanii regulat;
- in ce moment al ciclului menstrual se afla (inainte de menstruatie sanii au tendinta de a se umfla si a deveni mai nodulari): se prefera examinarea imediat dupa faza menstruala a ciclului;
- daca si cand a sesizat aparitia unor eventuali noduli, scurgeri mamelonare, modificari ale aspectului tegumentelor supraiacente.


Inspectia:
La pacienta in pozitie sezanda, dezbracata pana la talie si cu mainile pe langa corp, se urmaresc urmatoarele:
a) examinarea sanilor:
- culoare;
- aspect (ingrosare a pielii si pori proeminenti, cu un aspect de "coaja de portocala" sugereaza obstructia limfatica);
- marime si simetrie (normal, sanul drept este putin mai mare);
- conturul sanilor (se urmaresc deformari prin mase, gropite, turtire sau dimpotriva aspect plat);
- desen vascular accentuat;
- ulceratia tegumentelor.
b) observarea mameloanelor:
- forma si marime (retractia mamelonara trebuie sa ne alarmeze);
-directie (in cancer poate sa apara deviatia axului mamelonar);
- prezenta eventuala de rash-uri, ulceratii, cruste;
- scurgeri mamelonare.
c) aspectul sanilor in timpul unor manevre executate de bolnava. ii cerem pacientei:
- sa ridice bratele;
- sa isi preseze mainile pe solduri;
- sa se ridice si sa se aplece spre inainte, sustinuta fiind de spatarul unui scaun sau de mainile examinatorului.
Daca se suspecteaza prezenta unei mase tumorale, se comprima usor sanul, urmarind eventuala aparitie de gropite (dimpling).



Palparea sanului:
Se cere pacientei sa se aseze in decubit dorsal, cu plasarea unei perne sub umarul de partea afectata si repaus al mainii sub cap. Degetele examinatorului apasa usor sanul, intr-o miscare rotatorie (sens orar sau antiorar), pe planul pieptului. Trebuie sa se evalueze: consistenta tesuturilor, sensibilitatea dureroasa, prezenta eventuala a nodulilor, elasticitatea mameloanelor, cu eventuala depistare a scurgerilor. in general, formatiunile tumorale maligne au urmatoarele caractere: consistenta dura, contur neregulat, margini imprecis delimitate, aderenta la tegumente cu deprimarea zonei tegumentare supraiacente.


Examinarea axilei si a regiunii supraclaviculare La inspectie se urmareste eventuala prezenta de rash, semne de infectie, pigmentare neobisnuita, formatiuni nodulare vizibile. Ulterior, se cere pacientei sa relaxeze bratul de partea respectiva, in timp ce examinatorul palpeaza regiunea axilara. Se comprima cu mana axila spre peretele toracic, identificand eventualii ganglionii cu diametrul mai mai mare de 0,5 cm, de consistenta ferma, mobili sau fixati intre ei (bloc ganglionar).



De asemenea, se palpeaza regiunea supraclaviculara pentru depistarea ganglionilor invadati de procesul malign. in cazul identificarii oricareia dintre aceste modificari, este necesara indrumarea imediata spre un medic specialist. Amanarea tratamentului adecvat poate reprezenta diferenta dintre viata si moarte. Principala metoda de tratament a cancerului de san este cea chirurgicala, extirparea in functie de extinderea tumorii a unui segment din san sau chiar a sanului in intregime. impreuna cu radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia se poate obtine o supravietuire de 85% la 5 ani pentru tumorile depistate in stadiul I. Pentru pacientii fara metastaze in ganglionii limfatici regionali, supravietuirea la 5 ani este de 80%, iar la 10 ani - de 65 %, fata de 45% la 5 ani si 25% la 10 ani pentru cei care prezinta metastaze in ganglionii regionali.



Tratament:
In Romania, o femeie din sase ajunge sa dezvolte un cancer mamar. Depistarea precoce si vindecarea sunt posibile daca femeile se prezinta in fiecare an la controlul periodic.
Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerul de san se poate vindeca daca este depistat din timp. Primul pas in vederea depistarii precoce il poate face chiar femeia, prin autoexaminarea sanilor. Orice modificare aparuta la nivelul sanilor sau sub brat (asimetria sanilor, modificari ale mamelonului), ale tegumentului sanului (roseata, edem, ulceratie) sau aparitia de noduli trebuie sa convinga femeia ca este necesar sa mearga la medic.


Sunt cateva masuri elementare care pot ajuta orice femeie sa observe anomalii la nivelul sanului, cum ar fi examinarea saptamanala prin autopalpare, evitarea expunerii prelungite la soare, o dieta echilibrata si, nu in ultimul rand, examenul clinic anual efectuat de medicul de familie, iar la femeile peste 40 de ani, mamografia.



Operatia de cancer la san:
Cancerul de san se manifesta diferit de la o femeie la alta, in functie de varsta si grupul social din care provine. Si factorul genetic este important in aparitia acestei boli. Cancerul de san apare cu o frecventa mai mare la femeile care au avut antecedente in familie. Femeile mai in varsta prezinta in mod tipic o forma de cancer mai putin agresiva decat cele tinere.


Majoritatea femeilor care au fost diagnosticate cu cancer de san vor fi supuse unor interventii chirurgicale, ca parte din tratamentul bolii. Tipurile standard de operatii la san includ lumpectomia si mastectomia. Lumpectomia consta in indepartarea chirurgicala a nodulului canceros (sau a tumorii canceroase) de la san, impreuna cu o portiune subtire din tesutul normal al sanului care inconjoara tumora. Mastectomia este o operatie prin care se indeparteaza chirurgical sanul afectat.



Tratamente aditionale in cancer de san:
Dupa operatie, unele femei vor primi tratament aditional pentru a opri revenirea bolii. Tipurile de terapii aditionale includ chimioterapie, radioterapie si tratament cu medicamente. In mod ocazional, femeile pot fi tratate prin chimioterapie, radioterapie sau cu medicamente, fara sa fie operate. Chimioterapia este recomandata femeilor aflate in premenopauza sau postmenopauza cu cancer de san localizat.


Terapia hormonala (cel mai adesea cu tamoxifen) se foloseste pentru femeile ale caror tumori contin receptori de estrogen, iar radioterapia dupa interventia chirurgicala pentru toate pacientele care au suferit o lumpectomie si pentru unele paciente cu mastectomie care au tumori mari sau in cazul carora sunt gasiti patru sau mai multi ganglioni limfatici care sunt cancerosi.