Cancerul de san la barbati
La fel precum femeile, barbatii pot dezvolta cancer la san. Desi termenul san este de cele mai multe ori legat de sexualitatea feminina, si barbatii au tesut mamar. In acest tesut se pot dezvolta celulele cancerigene. diferenta principala este data de cantitatea de tesut, care la barbati este mai mica decat la femei. Tocmai aceasta cantitate mica de tesut este cea care atrage dezvoltarea cancerului.
Pentru acest motiv, mai putin de 1% dintre bolnavii de cancer la san din Canada de exemplu, sunt barbati. Desi cel mai des se gaseste la barbatii cu varste cuprinse intre 60 si 70 de ani, poate aparea la barbati de toate varstele.
Nu exista nicio diferenta intre factorii de risc, diagnostic, stadiu si tratament intre cancerul mamar la femei si cel la barbati. Totusi, cancerul la san e mai usor a fi detectat in primele stadii la barbati decat la femei. De ce? Din cauza cantitatii reduse de tesut mamar.
Un prim semn ar fi un nodul nedureros la nivelul sanilor. Este usor de detectat cu ochiul liber, tocmai datorita cantitatii mici de tesut mamar, care nu mascheaza nodulul.
Mai mult de atat, orice neregularitate din tesut poate fi usor simtita. Daca diferenta dintre sanii femeilor si ai barbatilor este marimea, cancerul nu are nevoie sa creasca foarte mult in tesutul mamar al barbatilor, pentru a ajunge la muschi.
Un fapt cert este ca de cele mai multe ori, cancerul este depistat la barbati in stadii avansate, decat la femei.
Sa fii barbat si sa fii tratat de cancer poate sa iti afecteze sentimentele in legatura cu corpul tau si cu sexualitatea ta. Sunt schimbari notabile care pot afecta perceptia barbatului asupra propriului corp.
Problema cea mare este ca majoritatea barbatilor nu realizeaza riscul la care sunt supusi si ignora nodulii, sau schimbarile ce apar la nivelul pieptului. Din acest motiv barbatii nu urmeaza tratamenul medical cerut pentru aceasta afectiune, pana ce nu a fost diagnosticata in stadii avansate.
Este la fel de important pentru barbati ca si pentru femei sa aiba grija de conditia lor, sa mearga la medic ori de cate ori descopera ceva in neregula cu propriul corp.
Cu cat este descoperita mai devreme, cu atat tratamentul va fi mai eficient si boala va fi mai usor invinsa.
vineri, 24 aprilie 2009
Nu e de joaca! dar cineva " a intins o mana"
Nu am ales la intamplare sa facem pe blogul nostru o campanie impotriva cancerlui . Eu personal am avut in familie un caz de deces din cauza aceste boli, iar in acest moment alte doua persoane dragi mie sufera de aceeasi maladie. Una din ele intreba mereu "Cum pot eu sa ma culc seara langa sotul meu , stiind ca nu am un san?" , groaznic nu? Luati in serios aceasta boala, mergeti la controale, aveti grija de voi si informati-va!!! " Mai bine preveniti decat sa tratati!!!"
Acum sunt o multime de brand-uri care sprijina campaniile impotriva cancerului la san. AVON, de exemplu, a poromovat campania impotriva cancerului la san impreuna cu vanzarea unor produse insemnate cu fundita roz(ursuleti de plus, cescute, lingurite, carnetele, pixuri, portofele, brose, genti), produse a caror vanzare este destinata exclusiv strangerii de fonduri pentru campania in cauza.
Avon Romania anunta implicarea Loredanei in sustinerea campaniei impotriva cancerului la san.
In sprijinul campaniei, Loredana a compus melodia “Afla ca esti bine” si va sustine un concert cu intrare libera, pe 13 octombrie, ora 19.00, in Piata Revolutiei din Bucuresti. Evenimentul este organizat de Avon in colaborare cu trustul Media Pro, care este partener de comunicare in aceasta campanie.
Publicitate
Despre implicarea Loredanei in campania “1 din 8 femei – Afla ca esti bine”
Alaturarea Loredanei in campania Avon impotriva cancerului la san reprezinta o consecinta fireasca a faptului ca aceasta problema nu poate fi ignorata.
“Cred ca multi dintre noi au de spus o poveste despre cineva drag care a luptat sau se lupta cu cancerul la san. Unele femei reusesc dar foarte multe pierd. Mie mi s-a intamplat acum trei ani sa pierd pe cineva foarte drag. Dupa mai mult de sapte ani de lupta cu boala timpul n-a mai avut rabdare. Ea a parasit aceasta lume cu zambetul pe buze si cu dorinta de a trai pana in ultima clipa, lasand in urma un sot si doi copii. A fost un exemplu pentru mine de tenacitate, rabdare, optimism. O sotie si o mama extraordinara cu o familie superba in care ea era fluidul care lega totul. Implicandu-ma in aceasta campanie, doresc sa transmit un mesaj de speranta, acela ca putem scapa de indiferenta fata de noi insene si fata de cei din jur. Un control de rutina sau un sfat la momentul potrivit dat unei femei poate salva o viata si fericirea unei familii!”.
Despre Campania Avon Romania impotriva cancerului la san
In fiecare an, peste 5600 de femei din Romania afla ca sunt bolnave de cancer la san. Mai putin de 10% dintre acestea sunt diagnosticate in faza incipienta a bolii, cand optiunile de tratament sunt mai diverse iar sansele de supravietuire, chiar vindecare sunt maxime. De aceea, campania “ 1 din 8 femei – Afla ca esti bine” are drept scop principal cresterea notorietatii privind depistarea precoce a cancerului de san in randul femeilor peste 30 de ani.
Avon sustine inca din 1992 lupta impotriva cancerului la san in 50 de tari din intreaga lume, investind in programe de educatie, tratament si cercetare pentru stoparea cancerului la san. Contributiile sale in aceasta directie au depasit pana in prezent 450 de milioane de dolari.
Avon Romania a demarat campania impotriva cancerului la san in anul 2002. Chiar de la inceput, campania s-a bucurat de sustinerea a mii de femei. Contributiile acestora prin cumpararea produselor “cu fundita roz” au facut posibile actiunile de sustinere care au avut loc in anii care au urmat. Astfel, Avon Romania a donat aparatura medicala de ultima generatie in valoare de peste 500.000 USD, catre Institutul Oncologic “Ioan Chiricuta” din Cluj si Institutul Oncologic “Al. Trestioreanu” din Bucuresti.
O alta directie in care Avon se implica este educarea femeilor. Astfel, in anul 2006 a inceput campania educativa “1 din 8 femei” care pledeaza in favoarea diagnosticarii la timp a cancerului la san. Conform estimarilor aproximativ 6,720,000 femei din Romania au fost expuse mesajelor educative ale campaniei, ceea ce i-a adus un nivel national de notorietate de 71%.
In 2007, campania “1 din 8 femei” castiga premiul Best Innovative Media la AD’OR si este premiata cu un leu de argint la prestigiosul festival Cannes-Lion, la categoria “Cea mai buna campanie sociala”, acesta fiind primul premiu castigat vreodata de Romania in aceasta competitie internationala.
Despre melodia “Afla ca esti bine”
“Melodia “Afla ca esti bine” este felul in care am dorit sa transmit mesajul de solidaritate si speranta catre toate femeile care ezita atunci cand vine vorba de sanatatea lor. Melodia aceasta vorbeste despre viata, despre optimism, despre deciziile potrivite si mai ales despre faptul ca noi, femeile, credem, iubim, avem nevoie de speranta, avem nevoie sa aflam ca suntem bine, pentru a ne continua viata alaturi de cei pe care ii pretuim.” Melodia si videoclipul “Afla ca esti bine” urmeaza sa fie difuzate pe tot parcursul lunii octombrie, luna dedicata luptei impotriva cancerului la san la nivel mondial.
Deodorantele, furnizoare de cancer
Luni 29 ianuarie 2007, de Elizabeth MORIN
Cu ceva timp în urmă am participat la un seminar despre cancerul la sân. Când s-a ajuns la „întrebări si răspunsuri” am întrebat de ce cancerul de sân este localizat, în cele mai multe din cazuri, la subsuoară? Atunci nu mi s-a putut răspunde pe loc. Mai târziu am primit un răspuns care înspăimântă: cauza principală a cancerului de sân este folosirea anti-perspirantelor. Cum? O anumită concentraţie a toxinelor duce la mutaţii celulare şi anume la cancer. Da, anti-perspirantul este cauza! Majoritatea produselor de pe piaţă sunt o combinaţie anti-perspirant/deodorant. Deodorantul este bun, anti-perspirantul nu este bun. Iată de ce : corpul uman se foloseşte de câteva zone pentru a elimina toxinele, spatele genunchiului, spatele urechii, zona inghinală şi subsuoara. Toxinele sunt eliminate sub formă de transpiraţie. Anti-perspirantul, aşa cum arată clar şi numele, inhibă transpiraţia, împiedicând corpul să elimine toxinele la subsuoară. Aceste toxine nu dispar pur şi simplu. Corpul le depozitează, în schimb, în nodulii limfatici de sub braţ, din moment ce nu le poate elimina prin transpiraţie. Aproape toate tumorile, în cazul cancerului de sân, sunt localizate în sfertul sus-exterior al sânului, adică exact acolo unde se găsesc nodulii limfatici. Bărbaţii sunt mai puţin (dar nu deloc) expuşi primejdiei de a face cancer de sân datorită folosirii anti-perspirantului, deoarece produsul rămâne mai mult în părul axilar şi nu este aplicat direct pe piele. Femeile care aplică anti-perspirantul imediat după depilare înmulţesc pericolul de cancer la sân, deoarece depilarea provoacă mici răni, imperceptibile, pe piele, ceea ce constituie o poartă de intrare a chimicalelor în zona subsuorii.
Deodorantele şi anti-perspirantele care conţin aluminiu reprezintă un risc de Alzheimer (aluminiul pătrunde în organism şi ajunge la creier). S-a constatat că anumite substanţe conţinute de anti-perspirante şi deodorante (parabenii şi aluminiul) se regăsesc în ţesuturile cancerigene ale sânilor. […] Studiile susţin că nu blocarea glandelor sudoripare ar fi responsabilă de apariţia cancerului la sân, ci doar substanţele conţinute de deodorante şi anti-perspirante, deci procesul în sine de împiedicare a transpiraţiei nu provoacă boala (altfel inclusiv remediile naturiste de stopare a transpiraţiei - gen ceaiuri, spălături cu bicarbonat etc. - ar trebui să provoace cancer la sân în aceeaşi măsură). Problema este substanţa cu ajutorul căreia se face stoparea transpiraţiei: aluminiul (el blochează glandele sudoripare), parabenii care au fost găsiţi prezenţi în ţesuturile cancerigene. Motivul mirosului urât de transpiraţie nu se datorează transpiraţiei în sine. Substanţele şi lichidele eliminate prin porii pielii nu sunt urât mirositoare. Mirosul urât este provocat de acţiunea care are loc între bacteriile ce coexistă în mod normal pe pielea noastră şi sărurile eliminate prin transpiraţie. Dacă aceste bacterii n-ar exista, nici transpiraţia n-ar fi urât mirositoare. Poate că rezolvarea problemei mirosului urât de transpiraţie se promovează un pic greşit. Accentul n-ar trebui să cadă pe împiedicarea transpiraţiei, ci pe înlăturarea cât mai eficientă a bacteriilor ce „zac” pe pielea noastră. Soluţia optimă? Apă şi săpun din greu. Prin spălare, bacteriile sunt îndepărtate, în mare parte, de pe pielea noastră. În timpul dintre spălări, ele se înmulţesc. Cu cât trece mai mult timp între spălări, cu atât avem mai multe bacterii din acestea pe piele şi, ca urmare, riscăm să mirosim mai urât. Specialiştii susţin că săpunurile antibacteriene sunt o măsură prea drastică de igienă care face mai mult rău decât bine: pe lângă bacteriile ce trăiesc pe pielea noastră, săpunurile antibacteriene distrug şi o serie de celule ale pielii, lucru deloc îmbucurător. Nu uitaţi că anumite bacterii (chiar dacă tindem să zicem „ihhheaaaah, bacteriile sunt un lucru rău”) trebuie să existe pe pielea noastră. Ele reglează nişte procese. Sterilizarea excesivă nu e un lucru bun. De-aceea unii susţin ideea că săpunurile antibacteriene nu-s prea indicate în igiena bebeluşilor. Îi sterilizează prea tare, iar sistemul lor imunitar nu mai intră în contact cu anumite bacterii şi nu dezvoltă capacitatea de a lupta împotriva unor boli (ex: astmul şi alergiile). (Autoarea acestui articol lucrează la Departamentul de Chimie Medicală Merck Frosst, Canada, şi a fost publicat iniţial pe Internet).
miercuri, 22 aprilie 2009
imagini socante, dar poate asa veti realiza ceea ce inseamna cu adevarat aceasta boala, de cele mai multe ori necrutatoare
http://www.madalinas.ro/informatii/1%20cancerul%20la%20san,%20in%20imagini.php
Puteti face o mamografie fara recomandarea medicului daca va adresati direct Ligii Romane de Cancer 021-314.69.33 sau 021-314.69.23.
O femeie din 6 va dezvolta un cancer mamar. Asocierea autoexaminarii lunare a sanilor cu un examen de specialitate anual si cu o mamografie anuala, dupa 40 de ani, este modalitatea cea mai buna de depistare a cancerului in faze incipiente. Detectarea si tratamentul precoce al cancerului salveaza vieti. Peste 93% dintre cazurile de cancer mamar sunt tratate cu succes daca sunt depistate precoce. Fiecare femeie ar trebui sa-si examineze sanii lunar, la 5 7 zile dupa inceputul menstruatiei.
Nu stiu unde sa ma duc pentru obtinerea unei mamografii de calitate.
Rugati-l pe medicul Dumneavoastra sa va recomande sau contactati "Liga Romana de Cancer".
Cateva sfaturi pentru obtinerea unei mamografii corespunzatoare:
• sa nu folositi deodorante cu o zi inaintea efectuarii mamografiei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparand pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari;
• mamografia nu se executa in perioada ciclului menstrual;
• e bine ca mamografia sa se efectueze la o saptamana dupa ciclul menstrual;
• sa discutati cu medicul despre eventualele interventii chirurgicale anterioare, despre folosirea unor tratamente hormonale sau despre existenta in istoria familiala a unor cazuri de cancer mamar.
Pentru a veni in sprijinul Dumneavoastra s-a infiintat in cadrul Institutului Oncologic Bucuresti un Centru de Depistare Precoce a Cancerului unde fiecare femeie asimptomatica beneficiaza gratuit de un examen clinic, un examen Papanicolau si eventual o mamografie. Multe femei nu efectueaza mamografia in mod regulat.
De ce nu? Vi se pare familiara una din urmatoarele afirmatii?
Nu am nevoie de o mamografie! Nimeni din familia mea nu a avut cancer de san.
Este adevarat ca istoricul familial este un factor de risc pentru cancerul mamar. Daca o femeie are o ruda de gardul I, care a avut un cancer mamar, sansele sale de a dezvolta un cancer mamar cresc. Dar 80% din femeile care dezvolta cancer de san nu au istoric familial ca factor de risc. Toate femeile trebuie sa profite de Programul "Salvati Femeile!" si de avantajele screeningului prin mamografii regulate.
Daca nu am facut cancer de san pana azi, nu il voi face acum. Sunt prea in varsta.
Actualmente sansele de aparitie a cancerului mamar cresc cu varsta. Femeile de 65 de ani si peste au sanse de doua ori mai mari de a fi diagnosticate cu cancer de san, comparativ cu femeile de varsta intre 40 65 ani.
Daca am cancer nu pot sa-i fac fata! Nu vreau sa aflu!
Cancerul de san este perceput adesea ca cea mai infricosatoare boala pentru femei. Cu toate acestea, daca este depistat in faza incipienta si nu a diseminat dincolo de san sansele de tratare si vindecare sunt excelente.
In prezent unele femei au posibilitatea de a alege un tratament care nu necesita indepartarea sanului, deoarece cancerul a fost depistat in stadii incipiente.
Pentru mai multe amanunte contactati-ne, 01- 314.69.33 sau 01-314.69.23. 80% din pacientele cu un cancer de san nu au in antecedentele heredocolaterale cazuri de cancer mamar. Toate femeile in varsta necesita mamografii regulate.
Am auzit ca testul este dureros. Iti strivesc sanii. Nu vreau sa simt aceasta durere.
Unele femei simt disconfort in timpul mamografiei. Durata reala in care sanul este presat fata de platforma consta in cateva secunde. Aceasta compresiune este necesara pentru a obtine o radiografie clara a sanului.
Deja am cheltuit o gramada de bani la doctori. Am auzit ca o mamografie este foarte scumpa si nu-mi pot permite sa fac cate una anual.
Prin Programul "SalvaTi femeile!" beneficiati gratuit de un examen clinic, un un examen Papanicolau si un examen mamografic.
Doctorul meu niciodata nu mi-a recomandat o mamografie, iar cand l-am intrebat a spus ca nu este importanta.
Adesea medicii nu recomanda cate o mamografie femeilor in varsta. S-ar putea sa fie necesar sa cereti medicului sa va recomande efectuarea unei mamografii.
Exista sanse:
Daca esti o femeie în vârsta de 40 de ani sau mai mult este posibil sa ai nevoie de o mamografie. Societatea Americana de Cancer AARP, Fundatia Nationala de Oncologie Sfântul Anton si alte organizatii medicale recomanda ca femeile în vârsta de peste 40 de ani sa efectueze anual o mamografie.
- sa faca anual un examen al sânului prin intermediul unui medic specialist oncolog.
- sa practice autoexaminarea sânilor lunar.
Te gândesti probabil ca nu ai nevoie de o mamografie. Dar ai nevoie.
Pe masura ce înaintezi în vârsta sansele de aparitie a cancerului de sân cresc. De fapt, 75% dintre cancerele de sân apar la femeile peste 40 de ani. Mamografiile regulate constituie cea mai buna aparare împotriva cancerului mamar. O mamografie poate depista cancerul mamar în stadiile precoce cu doi ani si jumatate înainte ca el sa devina clinic evident. Depistarea incipienta a cancerului mamar ofera femeilor sansele cele mai mari de supravietuire si cele mai bune optiuni terapeutice.
Asa ca, ai nevoie de mamografii regulate.
Daca nu ai efectuat o mamografie în ultimul an, cere medicului tau sa-ti programeze una la Fundatia Nationala de Oncologie Sfântul Anton. ªi daca observi unle modificari la nivelul sânului, precum o tumefactie, o îngrosare a mamelonului, secretii mamelonare sau durere la palpare, trebuie sa te adresezi imediat medicului.
Când efectuezi mamografii regulate îti protejezi sanatatea si câstigi pace sufleteasca.
Nu te juca cu sanatatea ta. Programeaza-te pentru o mamografie chiar astazi.
Ce este o mamografie?
În timpul mamografiei radiologul îti va cere sa te dezbraci pâna în talie si sa porti un halat care se deschide în fata. Vei sta în picioare în fata unui aparat de raze X în timp ce radiologul îti va plasa sânul pe o mica platforma. O alta placa este asezata în vârful sânului (partea superioara). ªi timp de câteva secunde se aplica o presiune pentru a aplatiza sânul în timp ce se efectueaza mamografia.
Radiologul va obtine doua imagini, una din partea superioara si alta din partea inferioara a sânului. Se va repeta procedura si pentru sânul controlateral (celalalt). Întreaga procedura a mamografiei dureaza 15 minute.
Radiografia sânului se efectueaza cu o doza scazuta de radiatii care nu creste riscul pentru cancerul de sân. Mamografia poate fi considerata ca o amprenta a sânului variind de la o femeie la alta.
Pentru a veni în sprijinul Dumneavoastra s-a înfiintat în cadrul Institutului Oncologic Bucuresti un Centru de Depistare Precoce a Cancerului unde fiecare femeie asimptomatica beneficiaza gratuit de un examen clinic, un examen Papanicolau si eventual o mamografie. Multe femei nu efectueaza mamografia în mod regulat.
De ce nu? Vi se pare familiara una din urmatoarele afirmatii?
Nu am nevoie de o mamografie! Nimeni din familia mea nu a avut cancer de sân.
Este adevarat ca istoricul familial este un factor de risc pentru cancerul mamar. Daca o femeie are o ruda de gardul I, care a avut un cancer mamar, sansele sale de a dezvolta un cancer mamar cresc. Dar 80% din femeile care dezvolta cancer de sân nu au istoric familial ca factor de risc. Toate femeile trebuie sa profite de Programul "Salvati Femeile!" si de avantajele screeningului prin mamografii regulate. Daca nu am facut cancer de sân pâna azi, nu îl voi face acum. Sunt prea în vârsta. Actualmente sansele de aparitie a cancerului mamar cresc cu vârsta. Femeile de 65 de ani si peste au sanse de doua ori mai mari de a fi diagnosticate cu cancer de sân, comparativ cu femeile de vârsta între 40 65 ani. Daca am cancer nu pot sa-i fac fata! Nu vreau sa aflu!
Cancerul de sân este perceput adesea ca cea mai înfricosatoare boala pentru femei. Cu toate acestea, daca este depistat în faza incipienta si nu a diseminat dincolo de sân sansele de tratare si vindecare sunt excelente.
În prezent unele femei au posibilitatea de a alege un tratament care nu necesita îndepartarea sânului, deoarece cancerul a fost depistat în stadii incipiente.
Pentru mai multe amanunte contactati-ne, 01- 314.69.33 sau 01-314.69.23. 80% din pacientele cu un cancer de sân nu au în antecedentele heredocolaterale cazuri de cancer mamar. Toate femeile în vârsta necesita mamografii regulate.
Am auzit ca testul este dureros. Îti strivesc sânii. Nu vreau sa simt aceasta durere.
Unele femei simt disconfort în timpul mamografiei. Durata reala în care sânul este presat fata de platforma consta în câteva secunde. Aceasta compresiune este necesara pentru a obtine o radiografie clara a sânului.
Deja am cheltuit o gramada de bani la doctori. Am auzit ca o mamografie este foarte scumpa si nu-mi pot permite sa fac câte una anual.
Prin Programul "SalvaTi femeile!" beneficiati gratuit de un examen clinic, un un examen Papanicolau si un examen mamografic. Doctorul meu niciodata nu mi-a recomandat o mamografie, iar când l-am întrebat a spus ca nu este importanta.
Adesea medicii nu recomanda câte o mamografie femeilor în vârsta. S-ar putea sa fie necesar sa cereti medicului sa va recomande efectuarea unei mamografii.
Puteti face o mamografie fara recomandarea medicului daca va adresati direct Ligii Române de Cancer 021-314.69.33 sau 021-314.69.23.
O femeie din 6 va dezvolta un cancer mamar. Asocierea autoexaminarii lunare a sânilor cu un examen de specialitate anual si cu o mamografie anuala, dupa 40 de ani, este modalitatea cea mai buna de depistare a cancerului în faze incipiente. Detectarea si tratamentul precoce al cancerului salveaza vieti. Peste 93% dintre cazurile de cancer mamar sunt tratate cu succes daca sunt depistate precoce. Fiecare femeie ar trebui sa-si examineze sânii lunar, la 5 7 zile dupa începutul menstruatiei. Nu stiu unde sa ma duc pentru obtinerea unei mamografii de calitate. Rugati-l pe medicul Dumneavoastra sa va recomande sau contactati "Liga Româna de Cancer".
Câteva sfaturi pentru obtinerea unei mamografii corespunzatoare:
- sa nu folositi deodorante cu o zi înaintea efectuarii mamografiei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparând pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari;
- mamografia nu se executa în perioada ciclului menstrual;
- e bine ca mamografia sa se efectueze la o saptamâna dupa ciclul menstrual;
- sa discutati cu medicul despre eventualele interventii chirurgicale anterioare, despre folosirea unor tratamente hormonale sau despre existenta în istoria familiala a unor cazuri de cancer mamar.`
Simptome:
Semnul cel mai frecvent pentru care pacienta se prezinta la medic este prezenta tumorii. Mai rar, primul semn clinic poate fi reprezentat de durere la nivelul sanului, secretie mamelonara, eczematizarea si eroziunea mamelonului, edem si modificari cutanate la nivelul sanului. Foarte rar, semnul clinic initial poate fi datorat unei metastaze regionale (adenopatie axilara) sau unei metastaze la distanta (de exemplu osoasa, cu aparitia durerii.
Factori:
Externi - expunerea la iradiere, traumatismele sanilor, in special cele de intensitate mica, dar repetate, contraceptivele orale - mai ales cand sunt folosite o perioada lunga de timp (peste 10 ani).
Endogeni - rasa alba, varsta - exista doua varfuri de incidenta: premenopauza (45-49 de ani), post-menopauza (60-65 de ani), antecedentele fiziologice: menarha precoce (sub 12 ani), menopauza tardiva (peste 50 de ani), nuliparitatea sau prima nastere dupa varsta de 35 de ani, antecedentele personale patologice: stari precanceroase (tumori benigne, fibroadenom, papilomatoza, mastoza chistica), antecedente de cancer (la celalalt san, de endometru), antecedentele heredocolaterale - cancer de san la mama sau la sora, obezitatea.
Cancerul de san este o boala hormonodependenta. Raportul femei/barbati pentru cancerul de san este 150/1, iar femeile cu ovare nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu fac cancer de san. Cele 3 date in viata femeii care au un impact major asupra incidentei cancerului de san sunt varsta aparitiei menarhei, varsta primei sarcini duse la termen si varsta instalarii menopauzei. Femeile care au menarha la 16 ani au un risc de doua ori mai mic de a dezvolta cancer in timpul vietii, comparativ cu femeile care au menarha la 12 ani. in mod similar, menopauza ce apare cu 10 ani inainte de varsta medie (52 ani) reduce riscul aparitiei cancerului cu 35%.
Pe langa alti factori, iradierea poate fi un factor de risc la femeile tinere. Femeile care au fost expuse inaintea varstei de 30 de ani la radiatii - sub forma fluoroscopiilor repetate (200-300 cGy) sau a tratamentului pentru boala Hodgkin (>3600 cGy) - au un risc semnificativ crescut de a face cancer de san, in timp ce expunerea la radiatii dupa varsta de 30 de ani pare sa aiba un efect carcinogenetic minim asupra sanului.
Examinarea clinica:
Anamneza inainte de a incepe examinarea, trebuie sa ii adresam oricarei persoane care se plange de o suferinta la nivelul sanului urmatoarele intrebari:
- daca obisnuieste sa isi autoexamineze sanii regulat;
- in ce moment al ciclului menstrual se afla (inainte de menstruatie sanii au tendinta de a se umfla si a deveni mai nodulari): se prefera examinarea imediat dupa faza menstruala a ciclului;
- daca si cand a sesizat aparitia unor eventuali noduli, scurgeri mamelonare, modificari ale aspectului tegumentelor supraiacente.
Inspectia:
La pacienta in pozitie sezanda, dezbracata pana la talie si cu mainile pe langa corp, se urmaresc urmatoarele:
a) examinarea sanilor:
- culoare;
- aspect (ingrosare a pielii si pori proeminenti, cu un aspect de "coaja de portocala" sugereaza obstructia limfatica);
- marime si simetrie (normal, sanul drept este putin mai mare);
- conturul sanilor (se urmaresc deformari prin mase, gropite, turtire sau dimpotriva aspect plat);
- desen vascular accentuat;
- ulceratia tegumentelor.
b) observarea mameloanelor:
- forma si marime (retractia mamelonara trebuie sa ne alarmeze);
-directie (in cancer poate sa apara deviatia axului mamelonar);
- prezenta eventuala de rash-uri, ulceratii, cruste;
- scurgeri mamelonare.
c) aspectul sanilor in timpul unor manevre executate de bolnava. ii cerem pacientei:
- sa ridice bratele;
- sa isi preseze mainile pe solduri;
- sa se ridice si sa se aplece spre inainte, sustinuta fiind de spatarul unui scaun sau de mainile examinatorului.
Daca se suspecteaza prezenta unei mase tumorale, se comprima usor sanul, urmarind eventuala aparitie de gropite (dimpling).
Palparea sanului:
Se cere pacientei sa se aseze in decubit dorsal, cu plasarea unei perne sub umarul de partea afectata si repaus al mainii sub cap. Degetele examinatorului apasa usor sanul, intr-o miscare rotatorie (sens orar sau antiorar), pe planul pieptului. Trebuie sa se evalueze: consistenta tesuturilor, sensibilitatea dureroasa, prezenta eventuala a nodulilor, elasticitatea mameloanelor, cu eventuala depistare a scurgerilor. in general, formatiunile tumorale maligne au urmatoarele caractere: consistenta dura, contur neregulat, margini imprecis delimitate, aderenta la tegumente cu deprimarea zonei tegumentare supraiacente.
Examinarea axilei si a regiunii supraclaviculare La inspectie se urmareste eventuala prezenta de rash, semne de infectie, pigmentare neobisnuita, formatiuni nodulare vizibile. Ulterior, se cere pacientei sa relaxeze bratul de partea respectiva, in timp ce examinatorul palpeaza regiunea axilara. Se comprima cu mana axila spre peretele toracic, identificand eventualii ganglionii cu diametrul mai mai mare de 0,5 cm, de consistenta ferma, mobili sau fixati intre ei (bloc ganglionar).
De asemenea, se palpeaza regiunea supraclaviculara pentru depistarea ganglionilor invadati de procesul malign. in cazul identificarii oricareia dintre aceste modificari, este necesara indrumarea imediata spre un medic specialist. Amanarea tratamentului adecvat poate reprezenta diferenta dintre viata si moarte. Principala metoda de tratament a cancerului de san este cea chirurgicala, extirparea in functie de extinderea tumorii a unui segment din san sau chiar a sanului in intregime. impreuna cu radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia se poate obtine o supravietuire de 85% la 5 ani pentru tumorile depistate in stadiul I. Pentru pacientii fara metastaze in ganglionii limfatici regionali, supravietuirea la 5 ani este de 80%, iar la 10 ani - de 65 %, fata de 45% la 5 ani si 25% la 10 ani pentru cei care prezinta metastaze in ganglionii regionali.
Tratament:
In Romania, o femeie din sase ajunge sa dezvolte un cancer mamar. Depistarea precoce si vindecarea sunt posibile daca femeile se prezinta in fiecare an la controlul periodic.
Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerul de san se poate vindeca daca este depistat din timp. Primul pas in vederea depistarii precoce il poate face chiar femeia, prin autoexaminarea sanilor. Orice modificare aparuta la nivelul sanilor sau sub brat (asimetria sanilor, modificari ale mamelonului), ale tegumentului sanului (roseata, edem, ulceratie) sau aparitia de noduli trebuie sa convinga femeia ca este necesar sa mearga la medic.
Sunt cateva masuri elementare care pot ajuta orice femeie sa observe anomalii la nivelul sanului, cum ar fi examinarea saptamanala prin autopalpare, evitarea expunerii prelungite la soare, o dieta echilibrata si, nu in ultimul rand, examenul clinic anual efectuat de medicul de familie, iar la femeile peste 40 de ani, mamografia.
Operatia de cancer la san:
Cancerul de san se manifesta diferit de la o femeie la alta, in functie de varsta si grupul social din care provine. Si factorul genetic este important in aparitia acestei boli. Cancerul de san apare cu o frecventa mai mare la femeile care au avut antecedente in familie. Femeile mai in varsta prezinta in mod tipic o forma de cancer mai putin agresiva decat cele tinere.
Majoritatea femeilor care au fost diagnosticate cu cancer de san vor fi supuse unor interventii chirurgicale, ca parte din tratamentul bolii. Tipurile standard de operatii la san includ lumpectomia si mastectomia. Lumpectomia consta in indepartarea chirurgicala a nodulului canceros (sau a tumorii canceroase) de la san, impreuna cu o portiune subtire din tesutul normal al sanului care inconjoara tumora. Mastectomia este o operatie prin care se indeparteaza chirurgical sanul afectat.
Tratamente aditionale in cancer de san:
Dupa operatie, unele femei vor primi tratament aditional pentru a opri revenirea bolii. Tipurile de terapii aditionale includ chimioterapie, radioterapie si tratament cu medicamente. In mod ocazional, femeile pot fi tratate prin chimioterapie, radioterapie sau cu medicamente, fara sa fie operate. Chimioterapia este recomandata femeilor aflate in premenopauza sau postmenopauza cu cancer de san localizat.
Terapia hormonala (cel mai adesea cu tamoxifen) se foloseste pentru femeile ale caror tumori contin receptori de estrogen, iar radioterapia dupa interventia chirurgicala pentru toate pacientele care au suferit o lumpectomie si pentru unele paciente cu mastectomie care au tumori mari sau in cazul carora sunt gasiti patru sau mai multi ganglioni limfatici care sunt cancerosi.
Tratamente
Alegerea metodei de tratament (protocol terapeutic) tine cont de factori multipli, cum sunt varsta pacientei si stadiul de evolutie a tumorii. Pot fi efectuate patru tratamente, asociate sau izolate: interventia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia.
Interventia chirurgicala. Consta cel mai frecvent in ablatia tumorii (tumorectomie) si a ganglionilor din axila (cura ganglionilor axilari). Ablatia sanului (mastectomie) este evitata in masura posibilului, dar este practicata daca tumora este voluminoasa (peste 3 cm) sau prost plasata. Ablatia sanului poate fi urmata de o interventie de chirurgie plastica, cu scop reconstructiv al sanului.
Radioterapia. Utilizeaza capacitatea radiatiilor ionizante de a stopa cresterea celulelor tumorale. Cel mai frecvent, radioterapia este aplicata dupa interventia chirurgicala, fie ca aceasta este conservativa, fie ca nu, in scopul limitarii recidivelor locale, mai ales la nivelul ganglionilor axilari. Uneori, in cazul tumorilor neoperabile, ea este asociata cu chimioterapia, in scopul obtinerii unei regresii.
Radioterapia a cunoscut progrese importante: aparate perfectionate, tehnici cu efecte mai tintite si mijloace de simulare care permit calcularea dozei de radiatii adaptate in functie de caz.
Chimioterapia. Este preconizata dupa interventia chirurgicala sau ca metoda terapeutica unica, in cazul evolutiei rapide a tumorii, la femeile tinere sau cand sunt prezente metastazele. Medicamentele utilizate actioneaza prin blocarea diviziunii celulare. Ele limiteaza astfel talia tumorii si riscul de aparitie a metastazelor. Efectele secundare ale medicamentelor (voma, greata, caderea parului...) sunt din ce in ce mai bine controlate.
Hormonoterapia. Tratamentul hormonal (pe baza de antiestrogeni) este preconizat daca tumora este sensibila la hormonii sexuali (aproximativ 30% din cazuri). El este eficient dupa menopauza.
Cum puteţi reduce riscul apariţiei cancerului la sân?
Autoexaminează-ţi lunar sânii; orice modificare a ţesutului trebuie semnalată medicului;
Programează-ţi, o dată pe an, un control medical al sânilor şi fă-ţi mamografia (numai) la indicaţia medicului;
Renunţă la fumat şi riscul va scădea cu 30%;
Fă gimnastică regulat, câte 30 de minute de trei ori pe săptămână;
Optează pentru o alimentaţie săracă în grăsimi.
Vă supunem atenţiei un fenomen deosebit de grav, un coşmar cumplit pe care îl trăiesc femeile din România şi anume: CANCERUL MAMAR. Raportul este sinistru: o femeie din şase va dezvolta un cancer mamar.
Exista metode de prevenire pentru cancerul la san ?
Cancerul mamar continua sa fie a doua cauza de deces prin cancer in tarile civilizate. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, unde se stie ca un stil de viata sanatos poate preveni 70-80% din imbolnaviri, cancerul de san a fost socotit intotdeauna o exceptie. Exista foarte multi factori de risc ce duc la aparitia lui care nu pot fi influentati de deciziile noastre: varsta peste 50 de ani, existenta unor rude de sange (mama, sora etc.) care au suferit de aceasta boala, preexistenta unor boli ale sanului, iradierea excesiva a glandei mamare, pubertatea precoce (primul ciclu inainte de 12 ani), debutul intarziat al menopauzei (dupa 55 ani), varsta de peste 30 de ani la nasterea primului copil sau absenta copiilor, absenta alaptarii, folosirea pilulelor anticonceptionale in ultimii 10 ani, terapia de substitutie cu estrogen administrata mai mult de cinci ani in ultimii 10 ani etc. La prima vedere nu prea ramane loc de interventie prin corectarea stilului de viata.
De tinut minte:
1. Cancerul de san poate aparea la orice varsta, dar cu cat inaintati in varsta, riscul creste.
2. Riscul sa faceti un cancer de san la 70 de ani este dubla fata de cea de la 50 de ani.
3. Mai mult de 70% la suta din femeile care au cancer de san nu au avut pe nimeni an familie bolnav de aceasta boala.
4. Diagnosticarea precoce inseamna sanse mai bune de supravietuire.
5. Mamografia este un instrument sigur si eficient de detectare a cancerului de san, chiar inainte de a putea fi simtit. Examinarea anuala de catre un specialist si autoexaminarea lunara nu isi pierd insa cu nimic din importanta.
marți, 21 aprilie 2009
POVESTE REALA
Imagineaza-ti! Esti tanara, frumoasa, inteligenta, indragita de toti cei din jurul tau.
Incearca acum sa mergi un pas mai departe: dupa ani de cautari si deziluzii in dragoste, intr-o zi care nu anunta nimic deosebit, intalnesti marea iubire a vietii tale, barbatul pe care-l cautai fara sa stii, cel alaturi de care te vezi traind o viata. Si unde mai pui ca e cel mai mare filozof al zilelor noastre. Amandoi simtiti ca aceasta nu e pur si simplu o descoperire a altuia, cat o regasire a unei parti din sine. La numai doua saptamani, te cere si spui “da” din toata inima, multumind Universului pentru darul minunat pe care, dintre toti oamenii, ti l-a oferit tocmai tie. “Oare ce-am facut sa-l merit?!”, te intrebi. Intr-adevar, e prea frumos sa fie adevarat. Ce conteaza? L-ai gasit, bucura-te!. Dar viata e parsiva si ce ti-a dat cu o mana iti ia cu doua. Fericirea asta nu e pentru tine. Cateva zile dupa nunta, realitatea te paleste in moalele capului: ai cancer de san.
Un caz real
persoanele care le sunt alaturi in cele mai grele momente. Insemnarile ei - sincere, terifiante, dureroase - fac esenta cartii Gratie si forta. Treya Killam Wilber: o vindecare spirituala dincolo de moarte, scrisa de filozoful Ken Wilber la scurt timp dupa moartea sotiei sale, carte aparuta
Calvarul constientizarii
Ce citesti aici nu te poate lasa rece, caci Treya nu ascunde nimic din ce simte si din ce indura. Adevarul e pur, necosmetizat, inca de la primele randuri care redau agonia de a deveni din om, o statistica.
“O durere ingrozitoare imi izbucneste in inima, sufocandu-ma. Frica. De ce? Imi observ mana pe sanul drept, mangaind bandajele, pipaind cusaturile de de subt. Imi aduc aminte. Oh, nu, nu. Ochii mi se strang, fata mi se contorsioneaza, gatul imi paralizeaza de frica. Da, imi aduc aminte. Nu vreau sa-mi aduc aminte. Nu vreau sa stiu. Dar este aici. Cancer. Cancerul ma trezeste in linistea acestei nopti intunecate, a cincea dupa noaptea nuntii mele. Am cancer. Am cancer de san. Cu numai cateva ore in urma, un nodul tare a fost scos din sanul meu drept. Nu a fost benign. Am cancer. Este real. Mi se intampla mie”.
Scheme de tratament
Ca orice pacienta bolnava de cancer de san, Treya are de ales intre urmatoarele proceduri: mastectomie totala cu indepartarea tutror nodulilor limfatici; pastrarea sanului, dar indepartarea nodulilor limfatici, urmata de radioterapie; mastectomie partiala, prin indepartarea a aproximativ un sfert din tesutul sanului; indepartarea a aproape jumatate din nodulii limfatici, urmata de cinci sau sase saptamani de radiatii in zona sanului; mastectomie segmentara prin indepartarea tutror nodulilor limfatici. E greu sa scapi de impresia ca vorbesti despre tehnici medievale de tortura. Studiile din Europa au demonstrat ca mastectomia segmentara, urmata de radiatii, e la fel de eficienta ca inspaimantatoarea mastectomie radicala. Treya nu e o persoana vanitoasa; ea alege aceasta procedura nu pentru ca ii salveaza o buna parte din san, ci pentru ca ii salveaza mare parte din nodulii limfatici.
Operatia este un succes si la fel pare si terapia de dupa. La fix un an dupa prima interventie, intr-o dimineata de noiembrie, in timp ce face un dus, Treya observa cinci umflaturi mici sub sanul drept. Vestea buna e ca nu prea seamana a cancer. Vestea proasta e ca nu prea au cum sa fie altceva. O saptamana mai tarziu vine si confirmarea: boala a recidivat.
“Optiunile mele? (1) Mastectomie totala. (Ar fi trebuit sa o fac de la inceput? Probabil ca asta nici macar nu s-ar mai fi intamplat.) (2) Extirparea zonei in care au aparut umflaturile; daca mai sunt celule canceroase in tesut, probabil trebuie facute din nou radiatii. Insa nu exista nici o posibilitate de a prevedea cum va reactiona tesutul in conditiile in care e expus la alte radiatii. (3) Extirparea zonei din jurul locului n care s-a facut interventia anterioara si radioterapie”.
De data aceasta se merge pe cea mai prudenta varianta, mastectomia totala. Prea tarziu insa, caci in urma analizelor ulterioare, medicii sunt de parere ca recidiva nu a fost doar la nivelul tesutului sanului, ci si la nivelul peretelui pieptului: stadiul patru, gradul patru. Singura solutie recomandata, chimioterapie extrem de agresiva. Sansele Treyei de a se confrunta cu o noua si probabil fatala recidiva sunt de 50% in doar noua luni. Nu ani, ci luni!
Ce este chimioterapia?
normala a corpului. Prin urmare, daca administrezi pacientului un agent care omoara celulele cand ele se divid, vei omori si celulele normale, dar si mai multe celule canceroase.
Recapitulare
Intr-un an si jumatate, Treya a trecut printr-o operatie urmata de sase saptamani de radioterapie, o recidiva, o mastectomie, chimioterapie. In tot acest timp s-a confruntat cu posibilitatea constanta a unei morti premature. Daca din punct de vedere fizic ea a reusit sa faca fata chimioterapiei destul de bine, ce a ajuns-o din urma si aproape a distrus-o a fost efectul de devastare emotionala, psihologica si spirituala pe care toata aceasta tortura l-a avut asupra ei si a cuplului.
Citesti, te ingrozesti, dupa care te minunezi in fata unui adevar stiut de cand lumea: iubirea adevarata invinge totul si pentru ea merita sa lupti si sa te iei de guler cu toate fortele Universului care se inversuneaza sa-ti fie potrivnice. Redescoperi puterea extraordinara a omului de a se adapta, de a gasi echilibrul pe sarma vietii, indiferent cat de nesigura si instabila ar fi.
Articol preluat din cartea “Gratie si forta. Treya Killam Wilber: o vindecare spirituala de dincolo de moarte” scrisa de Ken Wilber si aparuta
